marți, 20 ianuarie 2015

Ganduri de elev

Ca elev viata nu a fost niciodata usoara, sau cel putin asa tind sa creada si sa spuna marea majoritate. Sunt cei carora nu le place scoala pur si simplu pentru ca nu le place, si sunt si cei care isi dau seama ca exista pe undeva o mare problema. Dar am ajuns la concluzia, cred eu, ca toti, si aici as vrea sa-i includ si pe domnii profesori, am ajuns sa uram scoala.
Eu ca elev, pot spune ca o urasc. Ca institutie, ca ceea ce ma face sa devin. Pot spune ca am profesori remarcabili, carora le datorez foarte multe lucruri, si pentru care am un respect enorm, si de care imi voi aminti o viata intreaga. Din pacate pot spune ca am si profesori care ma fac sa urasc scoala si anumite materii, care ma fac sa-mi dau seama ca ceva nu merge. Dar nu ii pot condamna pe dumnealor, la urma urmei ei se afla intr-o constanta lupta cu noi si viceversa…si doar pentru ca unii au ales sa continue aceasta lupta si sa faca in continuare pentru elevi, iar ceilalti au ajuns la concluzia ca este o lupta pierduta, probabil ca vina nu le apartine in totalitate.
Mai mult sau mai putin fiecare dintre noi vine doar ca sa-si faca treaba, insa avem nevoie unii de alti. Noi ca elevi, avem nevoie de acei oameni care sa fie alaturi, care sa ne educe, nu doar sa ne predea diferite notiuni cu care sa ajungem sa ne intrebam la ce sunt utile; avem nevoie in primul rand de ei ca oameni, iar ei, au nevoie de noi, pentru ca noi reprezentam in definitiv obiectul muncii lor. Noi suntem cei care le dam satisfactia de care au nevoie.
Ne gandim noi insa unii la ceilalti ca oameni? Noi ca elevi, ne punem vreodata in situatia acelui profesor, care poate are dorinta de a-si impartasi cu noi o parte din cunostiinte, iar noi ii distrugem orice entuziasm cateodata prin atitudinea noastra? De cealalta parte, se pun si domnii profesori cateodata in situatia noastra? De tineri visatori, care isi cauta un drum, si care sunt la o varsta unde intrebarile sunt multe, si poate ca nu ne gandim mereu in detaliu la fiecare materie pe care o avem…si de o parte si de alta sunt insa in primul rand oameni. Oameni care ar trebui sa caute sa se inteleaga unii pe ceilalti si de ce nu sa se alieze in fata acestui sistem care ne macina si pe noi si pe dumnealor.
O reactie nu poate veni doar dintr-o directie, si in plus trebuie sa ne gandim si la cei care vin…pentru ca noi vom pleca la un moment dat din acest sistem si ne vom arunca privirea in alta parte, fara sa ne mai gandim ca alte generatii trec prin acelasi lucru: printr-un sistem care ii lasa confuzi, care ii alieneaza cateodata, care le taie de multe ori aripile. De atatea ori aud in jurul meu „nu stiu ce o sa fac mai departe” sau „imi placea sa fac asta, dar de cand cu scoala, am renuntat”. Pe cand asta ar trebui sa fie rolul scolii…sa ne ajute sa ne dezvoltam pasiunile, sa ne ajute sa ne descoperim pe noi, sa ne ofere acele informatii de care avem nevoie in viata….nu sa ne umple caiete pe care sa le aruncam sau sa le ardem dupa ce terminam.

Avem nevoie de profesori cu pasiune, de profesori care sa ne vada in primul rand ca oameni, si care sa nu isi vada doar scopurile imediate. Nu avem nevoie de profesori care sa ne pregateasca strict pentru examenul de bacalaureat, avem nevoie de profesori care sa ne pregateasca pentru viata.  Avem nevoie de oameni care sa isi doreasca sa fie la catedra, nu de oameni care neavand alta alternativa au intrat in invatamant…suntem elevi, si da poate ca uram scoala, dar nu uram sa invatam, in felul nostru, avem si noi pasiunile si de aceea avem si noi nevoie de acesti oameni.

marți, 18 martie 2014

Salutări

Bună seara!
Pentru început doresc să mă prezint şi să expun ideile centrale acestui blog. Întrucât doresc să rămân sub semnul anonimatului nu îmi voi menţiona numele, însă ideile postate aici sunt ale unei persoane din generaţia tânără care încearca să transmită un mesaj.
Acest proiect se doreşte a fi destul de ambiţios, întrucât prin intermediul scrierilor de aici, eu chiar doresc să schimb ceva. Lucru uşor irealizabil, însă îmi pun toate speranţele în acest lucru şi chiar dacă nu va da rezultate, sper să fie totuşi un început.
Îmi cer scuze în avans dacă numele este cumva copiat. Nu am avut nicio intenţie şi sper să nu existe probleme de acest gen.
Am ales această denumire întrucât lumea în care trăim ne pune constant faţă în faţă cu o serie de probleme, extrem de diverse.
Astfel, lumea devine în sine o "controversă".
Voi încerca să îmi expun opinia personală asupra acestei "controverse" şi sper să fie receptată de către public.
Acestea fiind zise, începem o nouă idee.
O seară bună!